Daca la crearea senzatiei de dinamism, de miscare in fotografie exista putine metode, la crearea senzatiei de spatiu exista ceva mai multe. Vom discuta cum putem face trecerea ( virtuala ) prin tehnici de manipulare vizuala fotografica de la o imagine fizica in doua dimensiuni la o senzatie de tridimensionalitate in ochii privitorului.

PERSPECTIVA

PERSPECTIVA poate fi pe VERTICALA asa cum se vede in prima imagine sau perspectiva pe ORIZONTALA.

  • PERSPECTIVA ( pe verticala ) Perspectiva din imaginea alaturata creaza spatiu in fotografie. In cazul in care fotografiem perspectiva centrala intr-o imagine folosind un camp de profunzime mare, se creeaza senzatia de spatiu. O imagine reprezentand varful a doua blocuri alaturate printre care se vede cerul nu face altceva decat sa va induca ideea de perspectiva, asa cum se vede in imaginea alaturata.vechi-si-nou-dragos-grijincuObligatoriu se va folosi o diafragma cat mai inchisa pentru a pastra un camp de profunzime DOF cat mai larg si a putea fi surprinsa in clar o zona cat mai mare din cele doua blocuri.
  • PERSPECTIVA ( pe orizontala ) Este cel mai uzual mod de a crea spatiu in fotografie. Se porneste de la un plan de forta dupa care subiectul ( strada, pod, sir de obiecte ) continua pana in punctul de forta unde se unesc toate linile subiectului care constituie perspectiva. In cazul imaginii exemplificate am ales un pod de lemn situat la Fantana cu Nuc aflata in Parcul Natural Comana. Planul de forta este prim planul din care porneste aceasta pasarela, apoi ochiul privitorului este dirijat catre punctul de forta aflat in capatul podului in departare. Astfel desi imaginea este bidimensionala creaza senzatia de tridimensionalitate introducand si a treia dimesiune in plan vertical fata de planul fotografiei.

In imaginea alaturata este fotografiata o pasarela de lemn in Delta Neajlovului si un drum de tara in incinta resortului Casa Comana. Si aici s-a pastrat un camp de profunzime adanc pentru a se putea vedea obiectele aflate in departare ( o casuta si niste siluete de arbori, ceata, nori etc )

drum-de-tara-dragos-grijincu

REPETITIA

Prin fotografierea repetarii unor obiecte aflate in cadru la distante relativ egale se creeaza senzatia de spatiu. De exemplu cand fotografiem un sir lung de plopi aflat pe marhinea drumul la distante egale sau un sir lung de stalpi de inalta tensiune, sau acele bile metalice decorative aflate in centrul Bucurestiului din anumit unghi,  sau orice alt subiect similar care se repeta.

FRAME-ul in FRAME  

Ce este o imagine de tip frame in frame ? ( “picture in picture” cum s-ar spune in limba engleza ) Este o imagine fotografiata printr-un alt cadru format din ceea ce exista la fata locului. De exemplu in fotografia alaturata capitele de fan au fost fotografiate prin frame-ul format de vegetatia dinaintea lor formata din arbori si frunzis.

capite-dragos-grijincuDatorita diafragmei deschise acestea apar ca fiind blurate fiind nefocalizate. Singurul component focalizat din imagine sunt cele doua capite de fan care se vad in clar. Aceasta metoda creeaza senzatia de spatiu si este folosita cu succes in astfel de imagini.

PERSPECTIVA dublata de FRAME in FRAME 

  • Este o combinare a celor doua metode, frame in frame si perspectiva pe care le-am descris mai sus.

Daca priviti cu atentie imaginea alaturata veti observa ca avem un frame in frame care creeaza profunzime. Frame-ul din exterior este dat de aceste salcii plangatoare iar cel de-al doilea frame,  frame-ul din interior este reprezentat de un parau fotografiat in lungul lui spre directia de varsare, acest lucru dubland efectul de dimensiune fotografica.  frame-in-frame-dragos-grijincu

Rasaritul de soare si norii din departare aflati in cel de-al doilea frame, interior, tripleaza efectul de spatialitate.

Desi fotografiile sunt realizate in doua dimensiuni ele pot crea senzatia de spatiu tridimensional.

PLONJEUL ( unghiul vulturului ) 

O alta procedura de a crea spatiu in fotografie este PLONJEUL, sau fotografierea sub unghiul vulturului.   Daca fotografia este realizata cu obiective cu unghi larg de cuprindere iar subiectul este mic se creeaza imaginea de spatiu. O fotografie de plonjeu executata la malul marii in Vama Veche de pe un mal foarte inalt spre mare in care este surprinsa o sedinta foto poate exemplifica aceasta tehnica de manipulare vizuala.

plonjeu-dragos-grijincu

In aceste situatii se recomanda folosirea obiectivelor cu unghi cat mai mare de cuprindere. Imaginea are un pic de vingetare la colturi necorectata dar aceasta nu face obiectul articolului de astazi si vom discuta despre aberatii si alte chestiuni legate de optica obiectivelor intr-unul din articolele viitoare. Obiectivul folosit: Nikon AF-S 24mm f/1.4G ED NIKKOR